Glosar timelapse:

apertura: deschiderea pe care o are obturatorul unui aparat fotografic, în momentul capturării unei imagini

background: se referă la planul îndepărtat, din cadrul unei imagini (sau secvențe de timelapse), termenul fiind relevant mai ales în cazul realizării unor cadre cu sisteme de dinamică motorizată (precum un dolly / slider) (vezi foreground)

bulb ramping: termen din limba engleză (cunoscut și sub denumirea de “bramping”), ce se referă la o tehnică utilizată în momentul schimbării gradului de iluminare al unei secvențe de timelapse, în curs de derulare. La începutul unei secvențe de timelapse, expunerea are anumiți parametri (ISO, timp expunere, apertură), iar în cazul schimbării gradului de iluminare (de exemplu, la un apus sau răsărit), se compensează în timp real prin modificarea unui parametru de expunere. Acest lucru poate fi realizat manual, sau automat (cu ajutorul unor dispozitive specifice)

cloudlapse: un timelapse ce surprinde dinamica formațiunilor noroase

dolly (slider): un dispozitiv de dinamică liniară, format dintr-o sanie pe care este montat aparatul fotografic, și una (sau mai multe șine, pe care acesta culisează. De obicei, acest sistem este motorizat, existând posibilitatea de a regla viteza și direcția de deplasare

drivelapse (carlapse): un timelapse realizat de un aparat fotografic, montat pe un automobil, având ca rezultat o perspectivă accelerată a traseului pe care acesta îl parcurge

flicker: efectul de “tremurat” al unei secvențe de timelapse, obținut prin folosirea unor setări necorespunzătoare ale aparatului fotografic, în timpul realizării acelor imagini

foreground: se referă la planul apropiat, din cadrul unei imagini (sau secvențe de timelapse), termenul fiind relevant mai ales în cazul realizării unor cadre cu sisteme de dinamică motorizată (precum un dolly / slider) (vezi background)

FPS (frames per second): expresie din limba engleză, ce se traduce prin “cadre pe secundă”. Se referă la numărul de cadre (în cazului unui timelapse, acestea sunt fotografii realizate la un interval de timp prestabilit) ce compun o secundă dintr-o secvență de timelapse

holy grail: tehnică de timelapse prin care, în ciuda schimbării drastice a condițiilor de iluminare, o secvență de timelapse păstrează o expunere corectă, de-a lungul întregii sale durate (vezi bulb ramping)

hyperlapse: o tehnică specifică de timelapse, prin care poziția aparatului fotografic este schimbată, între fiecare expuneri consecutive (de obicei, la distanțe constante), acesta parcurgând distanțe foarte mari (de ordinul zecilor de metri, sau mai mult), fiind astfel creată o dinamică similară cu cea a unor sisteme motorizate (de tipul dolly-ului), dar la scară mult mai mare

intervalometru: dispozitiv care se conectează la un aparat fotografic și permite realizarea de cadre de către acesta, la un interval de timp reglabil, alături de alte opțiuni (numărul total de imagini, avertizare luminoasă, sonoră etc). La aparatele fotografice noi, acesta este încorporat ca funcție/opțiune în meniu

Ken Burns effect: este un efect aplicat unei secvențe statice de timelapse, în etapa de postprocesare, pentru a-i oferi o dinamică mai mare. Efectul constă în schimbarea încadrării și a zoom-ului pentru acea secvență, de-a lungul desfășurării ei

timelapse: tehnică fotografică ce constă în capturarea unei secvențe de imagini la un interval de timp specificat (secunde, minute, ore, zile etc) și redarea lor într-o secvență video realizată prin unirea acestor cadre la un număr suficient de mare de cadre pe secundă, pentru a crea iluzia de mișcare. De asemenea, un timelapse poate fi realizat prin redarea accelerată a unui film, înregistrat la viteză normală. Prin această tehnică este sugerată trecerea accelerată a timpului

shutter speed: tradus din limba engleză, se referă la viteza obturatorului, sau timpul de expunere al unui singur cadru. Acest parametru este util, în vederea realizării unei expuneri corecte, în funcție de subiectul fotografiat și de lumina disponibilă. Pentru subiecte ce se deplasează repede (de exemplu, mașini sau oameni), va fi folosit un timp mai scurt de expunere, iar pentru subiectele ce se deplasează lent (precum stelele), va fi folosit un timp mai lung de expunere

starlapse: un timelapse realizat majoritar pe timp de noapte, la corpurile cerești, prin realizarea unei secvențe video din astrofotografii